sâmbătă, 16 aprilie 2011

Amintirea...

Îmi amintesc cu drag de clipele frumoase şi lucrurile frumoase pe care le făceam fără să-mi dau seama nici pentru o clipa,de vremea când eram mic.Totul era atât de simplu încât simţeam că viaţa este atât de frumoasă şi că merită trăită din plin neirosind nici o clipă frumoasă din aceasta.
Simţeam fiecare adiere,fiecare strângere de mână,îmbrăţişare,sărut,stropi de ploaie caldă,mirosul peisajelor ce mă înconjurau;uitându-mă cu ochişori mari şi negri la cei din jur neştiind de ce mă iubesc atât de mult( ca şi în ziua de azi ),jucându-se cu mine şi parcă nu se săturau să vorbească să mă privească,să mă alinte şi să mă asculte fiindu-le atât de chipeş...
Timpul a trecut,lumea s-a schimbat şi am început să observ cu totul altă viată,alte clipe minunate( diferite de când au fost odată ) din viaţa pe care cineva drag nouă tuturor a oferit-o necerând nimic în schimb decât a iubi din plin ceea ce El ne-a dăruit-o!
Amintirea lucrurilor frumoase imi va rămâne mereu în suflet,mergând mai departe indiferent de ce se va întampla,negândindu-mă nici la ceea ce va urma să se întample, ce va urma să întalnesc,întâmpin,trecând peste o nouă etapă din viaţa pe care El mi-a dăruit-o... cu sufletul curat;sperând la mai bine decât a fost în urma a ceea ce a fost odata. Ende.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu