Potrivit observaţiilor asupra stelelor vechi şi modelului standard Big Bang, vârsta universului este de cca 14 miliarde de ani.
Totul, inclusiv spaţiul şi timpul, îşi are originea într-o exapnsiune cosmică instantanee.
Materia este distribuită uniform în întregul univers.
Căldura degajată în urma Big Bang-ului este măsurabilă în tot universul.
Stelele sunt sfere imense, strălucitoare, de gaz fierbinte.
Radiaţia produsă de energia eliberată în timpul fuziunii nucleelor atomilor de hidrogen în nuclee de heliu determină strălucirea stelelor.
Elementele chimice sunt produse de stele.
Viaţa şi existenţa omului au fost posibile datorită Soarelui şi sunt întreţinute tot de acesta.
Sistemul solar a luat naştere acum 4,6 miliarde de ani dintr-un nor gigantic de gaz şi de praf.
Planetele, piticele şi alte corpuri cereşti mici se învart în jurul Soarelui.
Planetele extrasolare sunt corpuri care se învart în jurul unor stele aflate în exteriorul sistemului nostru solar.
O centură de asteroizi desparte planetele telurice de cele gazoase.
Planetele telurice sunt corpuri cereşti stancoase, toate având atmosfere diferite.
Planetele gazoase sunt corpuri cereşti uriaşe, formate din gaze, care au mai mulţi sateliţi.
Asteroizii şi cometele sunt resturile rămase de la crearea sistemului solar; ele se rotesc între planete.
Călatoriile în spaţiu sunt folosite pentru asigurarea supremaţiei politice.
Soarele a strălucit pentru prima data acum cca. 4,6 miliarde de ani.
Vârsta Pământului este estimată la cca. 4,55 miliarde de ani.
Luna a rezultat din ciocnirea unui meteorit Pamantul acum cca. 4,53 miliarde de ani.
Prima atmosfera s-a format acum cca. 4 miliarde de ani.
Continentele au iesit la suprafata acum cca. 4 miliarde de ani.
Exista o este 4000 de minerale.
Cca. 30 de minerale, cele mai uzuale, intră în componenţa rocilor.
Cel mai mare cristal este un beril din Madagascar, de 18 m lunngime, 3,5 m diamentru, 380 de tone greutate.
Monolitul este o formaţiune geologică compusă dintr-o singură rocă.
O ipotecă de origine a vietii este asociată cu izvoarele de soluţii hidrotermale de pe fundul oceanelor.
Cianobacteriile au început să producă oxigen acum 3,5 miliarde de ani.
Eucariotele, organisme vii cu nuclee celulare şi membrane celulare, există de 1,5 miliarde de ani.
Homo Sapiens a apărut pe planeta pentu prima oară în urmă cu 160.000 de ani.
Fundul Oceanului este într-o continuă transformare datorită subducţiei plăcilor oceanice şi nu are în niciun punct mai mult de 190 de milioane de ani.
Vulcanii şi cutremurele au loc aproape întotdeauna la graniţa dintre plăcile Pământului.
Rezervele constituie cantitatea de materie prima care se poate extrage aplicând tehnologiile actuale.
Resursele reprezintă cantitatea de materie primă disponibilă, dar care nu poate fi valorificată economic sau geologic la ora actuală.
Cererea mondială de energie este satisfacută de petrol în proporţie de cca. 35 %, de gaz natural 23 %, de cărbune bituminos 25 %, energie nucleară 6 %.
Speciile marine: Dintre cele cca. 2 milioane de specii de organisme vi identificate pe Pământ, vreo 13 % trăiesc în mare. Se presupune că eixstă mult mai multe în zonele neexplorate.
Recifele de corali constituie al doilea habitat din lume ca bogăţie a speciilor, după pădurile tropicale.
Peste un miliard de oameni îşi obţin cea mai mare parte a hranei din mare.
Atmosfera Pământului este formata dintr-un amestec de gaze, în primul rând azot şi oxigen.
Viaţa pe Pământ este protejată de atmosfera împotriva supraincalzirii şi a radiaţiilor periculoase din spaţiu.
Poluarea aerului cauzată de industrii şi transport influenţează clima Pământului. Primele efecte ale poluarii se resimt deja astăzi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu