Încă o zi

Încă o zi pierdută, încă o zi din viața spulberată si trecută fără ca eu să fac ceva bun, ceva de care să fiu mulțumit... Dar cu toate astea bucuros de faptul că această zi a făcut parte din mine, parte din însumi a mea conștiința. Este seară, și fără să îmi dau seama realizez că în curând va urma o nouă zi. O zi în care ca de fiecare dată, mereu același gând îmi șoptește ușor... să fii optimist, să fiu cu zâmbetul pe buze și să recunosc că se putea și mai rău de atât. Seară frumoasă tuturor...

Toate au un rost...

Se pare că toate lucrurile ce se întâmplă, cu siguranță au un rost au propriul rol pentru care se întâmplă, petrec... În decursul vieții tuturor. Uneori mă gândesc, mir de cele mai multe ori, întreb de ce, pentru ce, sub ce scop. Care este motivul și uneori când oare vor înceta. Mă simt ofensat, mă simt frustrat... O frustrare imensă nu pentru simplu fapt că s-a întâmplat, ci pentru simplu fapt că poate... Prefer să mă abțin. Și totuși poate că este loc și de mai bine. Trecem peste vorbind la general să nu se considere faptul că am făcut iluzie la cineva anume, și nici să nu se înțeleagă acest lucru. Prefer sa rămână un așa spus timp de gândire. Seară frumoasă, si nu uitați orice șut în fund, un pas înainte...

Dacă m-ai întreba.

Dacă m-ai întreba ce aș putea spune despre mine, cu siguranță ți-aș răspunde că sunt un om normal. Ca și tine de asemenea, numai că tu ești diferit față de mine în felul tău, în felul existenței tale pe pământ, ca și mine de altfel. Numai că drumurile noastre sunt diferite datorită mie, datorită ție. Pentru simplu fapt că tu ai mers pe drumul tău iar eu pe al meu. Pentru simplu fapt că nu putem fi la fel. Și știi de ce? Nici eu. Dar presupun și asta atât spre uimirea ta cât și a mea, că nu putem fi la fel, pentru că fiecare ne dorim altceva...