marți, 14 aprilie 2015
Micul meu jurnal
Un început dificil.Cel puţin pentru mine,încercând să îmi aştern din nou gândurile pe acest mic caieţel,dorind a fi mai mult decât atât...Nu ştiu exact ce am vrut să spun.Poate vreodată îmi voi da seama.Şi brusc timpul s-a oprit în loc.Cel puţin pentru o clipă,o secundă,poate chiar pentru toată viaţa.În ciuda faptului şi a disperări mai puţin obişnuite,observând din depărtare un copil jucându-se peste un aşternut alb,fin şi pufos,ca şi cum ai fi avut senzaţia că te afli în camera a 2 prietene,surori ce se joacă cu perne rupându-le,iar din acestea ieşind numai fulgi albi precum norii cerului.Vorbind singur cu mine,cu toate că acest lucru se întâmplă foarte des,chiar şi în momentul de faţă scriind acest articol,mă regăsesc,răscolesc,chiar uneori întristează...anumite clipe pe care în decursul anilor le-am avut,petrecut,întâmplat şi tocmai că răspunsul lor este pentru fie simplu fapt că a trebuit să se întâmple ci şi pentru faptul că a trebuit să învăţ ceva din acele momente,clipe.Încercând să mă fac că nu există,că ele nu au nici un rol,nu au au avut şi nu trebuia să aibe în viaţa mea,mă abţin din nou pentru aşa spusa,o secundă,trec mai departe şi încerc să văd lucrurile dintr-o perspectivă a ceea ce urmează să se întâmple în viitorul apropiat.Şi iată micul meu jurnal cum îţi spuneam vorbind de unu singur cu mine însu-mi,misterul nopţi mă învăluie în adierea ei rece,alături de buna mea prietenă "Luna",înconjurat de dorinţele unei "Lumi" minunate,plină de entuziasm,energie,dragoste,oameni visãtori,dornici şi în căutarea necunoscutului îţi conferă senzaţia că trăieşti cu adevărat într-o altă lume.O lume care probabil cu toţii ne-am dori să ne aflăm.Însă va fi prea târziu să realizăm faptul că timpul a fost oprit în LOC pentru o clipă.Şi brusc TIMPUL revine la normal,din nou sunt înconjurat de aceeşi oameni,din nou simt aceleaşi senzaţii care deşi nu le dau importanţă...Este sau nu posibil,pentru mine da,a fost şi sper să mai fie posibil.Şi ştii de ce?Cu siguranţã NU!Pentru că nu a fost,nu este şi nu va fii niciodată interzis să poţi VISA,să îţi doreşti un lucru anume.Doar faptul că trãieşti intr-o lume a ta,nu înseamnă şi faptul că eşti NEBUN.Nebun este acela care nu ştie...Mai bine tac,nu are rost să comentez acest lucru.Ţine de cu totul altă etapă...Eu Claudiu,împreună cu micul meu JURNAL,vă spunem să aveţi grijă de voii,vă dorim multă sânâtate,vâ pupăm dulce şi restu PACE...Ende.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)